Acum insa daca nu ai timp si nu o sa iti mai ramana indeajuns timp sa arunci o privire pe facebook, poti sa inchizi pagina aceasta pe care ai intrat doar din curiozitate. S-ar prea putea sa nu ti-o pot satisface.
23 iunie 2013
A trecut o zi de duminica, zi speciala nu pentru ca se sarbatorea Ziua Cinzecimii, ci pentru ca 9 persoane au marturisit inaintea lui Dumnezeu in primul rand ca Viata lor Ii apartine, si de acum inainte vor sa traiasca pentru Acel ce le-a dat Viata, "si sa o aiba din belsug" (Ioan 10:10) .
In mintea mea astazi cand cineva marturiseste in apa, prin actul botezului, in deplina cunostinta de cauza ca se identifica cu Cristos, sunt multe, multe intrebari cu privire la siguranta cu care acel cineva marturiseste.
De ce?
Cel mai probabil pentru ca cunosc prea multe exemple de oameni care nu au trait decat un sentiment, si pe baza acelui sentiment au spus un DA nefondat in credinta.
Sau poate ca stiu prea multi oameni care au luat toate invataturile si lucrurile de-a gata, si prea putin s-au gandit ce semnifica ele cu adevarat, sau cat de lunga e bataia acestor lucruri in vesnicie...
Prea multi oameni care au dat impresia ca schimbarea a avut loc, si cu toate acestea se insala. Prea multi oameni, lideri care le dau impresia celor din jur ca in ei s-a produs o schimbare, doar pentru ca au rostit impreuna rugaciunea pacatosului...
Prea mult astazi oamenii sunt "constransi" de lideri si circumstante sa "isi predea viata Domnului". Dar apoi nu sunt constransi sa traiasca in sfintenie si sa tanjasca dupa aceasta stare...
Si nu inteleg de ce ne miram cand dupa un an, doi totul se "schimba". De fapt nimic nu a fost schimbat... Ei l-au chemat pe Dumnezeu in inima lor. In ce inima? Intr-una impietrita care cauta umplerea unui gol pe care numai Dumnezeu il putea umple? Dorinta egoista?
Daca doar pentru asta l-ai cautat pe Dumnezeu, ca El sa iti umple un gol in inima, vreau sa iti spun ca nu ai facut altceva decat sa te folosesti de El, dorinta ta este egocentrista si nu ai facut altceva decat sa te amagesti. Dumnezeu te cheama la El pentru ceea ce inseamna eliberare de povara pacatului prietene.
Daca tu nu vezi starea deplorabila in care esti datorita robirii tale de pacat... ma tem ca nu ai nevoie de Dumnezeu.
Cristos nu a spus doar veniti la Mine "si va voi da odihna". Este usor dar pana colo El ii cheama pe "toti cei truditi si impovarati". Impovarati de lanturile Satanei... de cei ce au cu adevarat nevoie de ELIBERARE, nu mai intai de IMPLINIRE !!! ( Matei 11:28 )
Aud oameni astazi care spun: " Si simteam ca am nevoie ca Dumnezeu sa umple acel gol in mine..." sau " Si l-am cunoscut pe actualul/viitorul meu sot/sotie si acesta m-a condus spre Dumnezeu si am ajuns sa il cunosc..." .
Hey dar stai putin unde ii momentul in care te-ai lovit de SFINTENIA lui Dumnezeu, care ti-a spus ca nu ai nici o sansa sa ajungi in Imparatia Lui asa cum esti... Cand ti-a spus ca trebuie sa renunti la pacatul care te infasoara asa de lesne ca nici nu sti ce crezi despre ce traiesti.
Imi e teama pentru tine. Imi e teama ca cea mai adanca dorinta a inimii tale nu este sa il slujesti pe Dumnezeu si sa iti acordezi viata la principii stabile...
Da, cea mai adanca dorinta a inimii tale era sa fii implinit, sa pui mana pe sotul, sotia ta, sau cine stie care alte ganduri indreptate spre binele sinelui tau mai sunt...
Prefer sa ma uit la ei ( cei care marturisesc ) in ziua asta de sarbatoare a lor cand fac o marturisire deosebita si sa le spun daca am ocazia:
"Omule/tinere, nu te juca!!! Ceea ce urmeaza ii munca, ii renuntare zilnica de sine. Acum ca toti stiu hotararea ta ( martorii vazuti si nevazuti ) o sa ai mult de pierdut (aparent), dar daca nu ramai in starea asta o sa ai de pierdut totul !!! "
In jurul meu oamenii le dau flori, buchete peste buchete... Cum spunea un prieten, altii la botez nu primesc buchete de flori ci doar o carcera rece, undeva in temnita unui peniteciar... Cat de superficial tratam totul...
Si treceau doar 3 ani de un tanar de 18 ani marturisea inaintea lui Dumnezeu ca toata viata aici pe pamant vrea sa fie traita pentru El si cu El. Marturisea asta inaintea multora care isi gatuiau extremitatea cefalica sa il priveasca. Ma intreb ce era in mintea multora dintr-aceia, pentru ca si in mintea mea se ridica multe intrebari...Zambetul lui va poate spune cat de mult elan avea, si cat de mult isi dorea ca oamenii din jurul lui sa il gaseasca pe Dumnezeul pe care el l-a gasit. Este un Dumnezeu care spune pacatului pacat si renuntare, dar si ierarii, iertare.
Ei bine pe parcurs am aflat gandurile multora dintre cei care se gatuiau sa il vada pe acest tinerel. Totul se rezuma la:
" Emi esti doar la inceput, esti incantat, ai ravna... dar ii dragostea dintai, stai linistit o sa se duca repede... o sa iti treaca tie tot entuziastmul asta, si o sa te trezesti la realitate si atunci sa vezi..."
Si am spus wow... nicidecum nu imi doresc asta !!!
Dar s-a intamplat... au avut dreptate, am pierdut dragostea dintai... si cum m-au avertizat m-am trezit si la realitate si am inceput sa vad ce ii in jurul meu...
Si nu pot decat sa ii dau slava lui Dumnezeu pentru ca nu am ramas la dragostea dintai, din contra, dragostea mea ii mult mai aprinsa si mai mare, nu doar pentru ceea ce Dumnezeu a facut pentru mine ci pentru ceea ce am descoperit in Dumnezeu de a lungul timpului. ( si nu vorbesc de "dragostea dintai" a apocalipsei, pentru ca nici cei care imi spuneau de ea nu stiau cu ce se mananca... doar o foloseau pentru ca au auzit si ei de ea...)
Si dau slava lui Dumnezeu pentru ca m-am trezit la realitate... Realitate care ii crunta si dureroasa. Si am descris-o mai sus in scurte cuvinte...
Prima mea floare primita a fost floarea de la botez, un singur trandafir rosu. Una singura. Dar acea floare a fost insotita de invatatura biblica, insotita de oameni care mi-au aratat unde trebuie sa ajung, si dupa ce trebuie sa tanjesc... Oameni care nu mi-au aratat de unde au cumparat florile si cat a costat buchetul, au fost oameni care mi-au aratat de unde imi vine MANTUIREA si cat a costat ACEASTA !!!
Am fost inconjurati de oameni care nu mi au aratat ce BMW sau ML o sa conduc cand ma fac mare, ci mi au spus ca eu trebuie sa merg in carul Lui de biruinta. Nu mi-au aratat nici ce haine sa port sau la ce haine sa renunt, mi-au spus doar sa stau "gata, dar, având mijlocul incins cu adevarul, imbracat cu platosa neprihanirii," ( Efeseni 6:14 )
Oameni care au ales sa ma mustre si sa imi ofere tot sprijinul lor, care mi-au pus la dispozitie deschiderea lor. Oameni care prin mustrarile lor au "jignit" firea mea pamanteasca care vroia sa se coboare de pe cruce. Ieri m-a palit citatul care urmeaza, m-a facut sa imi iau responsabilitatea sa spun mereu adevarul dureros celor care se joaca cu lucrurile sfinte...
"Nobody in hell says, "I'm glad my feelings were never offended."
Si niciodata nu voi uita momentul in care "din intamplare" ne-am intalnit cu omul acesta. Un om al carui zambet imi vorbea puternic, nu stiam eu prea multe atunci despre el, si putin conta. Dar omul asta mi-a strans mana si cu ochii inlacrimati zambind mi-a repetat parca cu disperare de 3 ori acelasi mesaj care si asta imi raspuna in cap." Go with Jesus in your heart, folow Him no matter what "
Avea ochii inlacrimati cunoscand cat de vulnerabili eram si suntem. Sunt curios care era rugaciunea lui atunci... Ii puteam vedea dorinta lui arzatoare de a fi cu adevarat oameni nascuti din nou...
Nu pentru ca Washer a spus asta, o sa il urmez pe Cristos, si nici pentru ca cineva ma constrange, ci pentru ca insusi Cristos m-a chemat!
Si daca imi doresc ceva fierbinte, ii ca sfarsitul meu sa fie alaturi ce Acela care m-a chemat !
