Frati, frati sau doar PRIETENI?

Daca ma cunosti , si imi spui prieten , ia-ti timp si citeste randurile care urmeaza :)

      De mult am pe inima sa scriu aceste cuvinte. Nadajduiesc sa fiu pe cat se poate de usor inteles. Nu pentru ca ar fi greu din punct de vedere al logicii, ci la nivel de spirit si duh.

      Vreau mai intai sa mentionez ca sunt inconjurat de oameni extraordinari, deosebiti prin felul lor de a fi, de la care am invatat, invat si daca Dumnezeu o sa ii lase langa mine voi invata. Am spus ca sunt inconjurat de oameni extraordinari, dar am uitat sa specific un lucru, si anume MULTI oameni extraordinari.
       Nu spun asta doar pentru ca vreau sa le fac inima acelora care citesc asta sa creasca, ci vreau sa ii fac sa inteleaga situatia dificila de a ma "impartii" tuturora.

       Pentru ca sunt atat de minunati acesti oameni, cu toate ca ma straduiesc sa tin legatura cu toti, imi este imposibil. Insa cu ocazia asta vreau sa le spun ca nu i am uitat si cu atat mai mult nu am uitat discutiile frumoase si deschise care le am avut cu ei.

      Multora dintre acestia le-am impartasit perioadele mai dificile din adolescenta mea, si modul in care Dumnezeu mi a vorbit personal si mi a schimbat directia si sensul vietii dupa care tanjam. Acum am o viata in cursul unei schimbari extraordinare. Am spus si o sa o mai spun : Dumnezeu prin persoana lui Isus Cristos a facut schimbarea care parintii, prietenii, familia, si chiar si eu insami nu am reusit sa fac.

      De ce am ales sa vorbesc in cateva cuvinte despre schimbare?
      Pentru ca dupa aceasta intoarcere din alergarea dupa iluzii, dupa o fata Morgana, s-a schimbat si modul de a ma relationa la cei din jur. Si despre aceasta as vrea sa discut in cateva cuvinte in randurile care urmeaza.

      Am dorit inca de la inceputul adolescentei mele sa am multi prieteni... MULTI. Si pot spune ca am avut parte de multi oameni langa mine, dar nu stiu cati dintre ei mi au fost alaturi doar pentru ca aveau nevoie de mine. Si nici nu sunt curios. Ce stiu e ca de toti in parte m am bucurat. si in nici un caz nu au fost la intamplare cu mine in diferite circumstante.


      Am spus ca am atatia oameni minunati in viata mea :) Insa e un lucru pe care nu toti il inteleg... Si spun asta cu durere, si cu o mare dorinta in inima mea. Nu toti acesti oameni din jurul meu imi sunt FRATI. FRATI?
      Da frati cu minte in Cristos! Si nu ma mira daca o sa ai o reactie gen... poi eu daca sunt prieten cu tine, nu poti spune despre mine ca sunt frate cu tine? NU... O spun cu o mare durere... Am atatea discutii faine cu tine, insa niciodata nu te simt ca un frate in Cristos, si nici nu ma astept sa intelegi cat de multa semnificatie poate avea aceasta relatie intre cei care il doresc pe Dumnezeu.

      De ce nu spun ca esti frate? Nu pentru ca nu impartasesti credintele mele, conceptiile mele... ci pur si simplu ca nu iti pasa de persoana lui Isus... acea persoana de care ti am spus de atatea ori, acea persoana care a murit pe o cruce si pentru tine, ca sa te indreptateasca inaintea lui Dumnezeu de pacatul care sta lipit de tine... Si pentru ca tu nu ai DORINTA aceasta de a trai pentru Dumnezeu, nu am cum sa ma raportez la tine ca la un frate al carui tata este Dumnezeu. De ce? Pentru ca nu il cauti pe Tatal meu care ar putea fi si tatal Tau...

Si cred ca nu mai e nevoie sa iti spun din care categorie faci parte... a fratilor mei, sau a prietenior mei.

       Vreau sa specific ceva foarte IMPORTANT ! Va iubesc pe toti la fel, atat pe voi prietenii mei cat si pe voi fratii mei!
       Cum as putea sa nu va iubesc pe voi toti cand El, Dumnezeu m a iubit pe mine un pacatos... un mincinos, un hot si un curvar... Oooo ai vazut aici cuvantul curvar in dreptul meu? ... Nu imi e rusine sa o spun! De ce ? Pentru ca tot ce a fost si tot ce va fi, a fost ispasit pe o CRUCE care asteapta sa ingenunchezi si tu inaintea ei, inaintea jertfei Mantuitorului tau caruia ii canti colinde, dar apoi te inchini idolilor tai... si stii tu mai bine decat mine care sunt aceia...

       De aproape 4 ani si ceva viata mea s-a schimbat, si nu regret nici o clipa...

Dar vreau sa iti marturisesc PRIETENE ca este de neimaginata bucuria timpului meu petrecut impreuna cu FRATII mei !

       Ma doare ca nu poate fi aceeasi partasie si cu tine PRIETENE.
Stii de ce? Stii prea bine ca esti creat din TRUP, SUFLET si DUH. Eu ma pot relationa la tine la nivel de TRUP si SUFLET, putem fi impreuna din punct de vedere fizic, sa simtim la fel la nivel de sentimente, insa ma tem ca la nivel de DUH nu avem nimic in comun... Intelegi tu durerea mea?

      Nu uita :) Tin mult la tine PRIETENE, chiar daca nu petrecem atat de mult timp impreuna. Dar El, Dumnezeul meu te iubeste mai mult de cat o pot face eu, si El vrea ca noi sa ne unim si la NIVELUL DUHULUI. Insa asta tine de tine... De alegerea ta de a trai pentru Dumnezeu sau nu...

      De cand locuiesc in Sibiu, in doar catva timp, Dumnezeu a adus oameni langa mine, oameni atat de apropiati inca din prima zi... oameni in fata carora am putut sa ma deschid instant.
De ce? Pentru ca avem acelasi TATA... un TATA care ne a schimbat vietile...

      Poate ca ai vrea si tu o viata schimbata, scapata de rutina in care traiesti si dezlegata de lucrurile care te au prins si din care nu poti iesi, renunta...

      Te indemn sa mergi cu sinceritate inaintea Dumnezeului care ne ar putea INFRATI.

      Nu iti poti imagina ce mare bucurie as avea acolo adanc in inima, sa vin sa iti strang mana si sa te cuprind intre bratele mele si sa te NUMESC FRATELE MEU ... Poate crezi ca sunt in nori... plutesc... O nu... ma doare pentru ca nu doresti mai mult de la viata pe care Dumnezeu ti a facut o cadou... Nu stiu cat timp mai ai de trait dar as fi extraordinar de bucuros sa vi la mine si sa imi spui intr o zi:

" Emi, am hotarat sa traiesc pentru Dumnezeu, am renuntat la ce inseamna trairea pentru mine insumi, si vreau sa traiesc acum pentru cer! Pentru Acela care mi a dat viata, pentru Acela care mi te a adus pe tine in cale ! "


     Ia-o ca pe o provocare, gandeste te serios :) Vrei sa fim FRATI ? nu doar PRIETENI? nu o fa pentru mine fa-o pentru Acela ce VREA sa fie TATAL tau... pentru FRATELE TAU Isus Cristos care si a dat viata ca sa poti intra in marea familie a lui DUMNEZEU !

     Iti multumesc ca ai avut rabdarea sau curiozitatea sa citesti aceste randuri!
   
Fa o bucurie cerului si apoi PRIETENULUI tau Emi si vino si spune mi ca ai ales VIATA !
 VIATA DIN BELSUG !

Am nevoie de un om inviat ca sa imi adevereasca cele vesnice?

De ceva vreme tot privesc la o imagine pe care Isus o ilustreaza, si pe care Luca a pus-o pe paginile Evangheliei. Si anume imaginea bogatului din pilada cu Lazar, pe care o puteti gasi in capitolul 16 de la versetul 19.

Vreau mai intai de toate sa aduc aminte si sa mai precizez si eu o data ca nicidecum bogatul acela nu a ajuns in Locuinta mortilor, datorita faptului ca era bogat. Si nicidecum Dumnezeu nu ii condamna pe cei bogati. Din contra prin Pavel, Duhul Sfant ii da invatatura lui Timotei sa dea indemn bogatilor  "Îndeamnă pe bogaţii veacului acestuia să nu se îngâmfe şi să nu-şi pună nădejdea în nişte bogăţii nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belşug, ca să ne bucurăm de ele." (versetul 17 din 1 Timotei cap 6 )
 Dumnezeu insa uraste ceea ce se naste prin dorinta de a fi lacom in a te imbogati si iata tot in aceasta carte versetul 9 spune "Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd şi pierzare."

Deci Dumnezeu nu condamna bogatia, sau bogatul ci din contra dorinta patimasa de imbogatire care duce in ispita, pofte si pe alti la pierzare. Dar nu despre asta vreau sa discut.

In sfarsit omul nostru bogat din pilda ajunge in Locuinta mortilor sau Hades cum o mai numesc unii. (legat de aceasta o sa discut cu alta ocazie)

O data ajuns acolo, woooow!!!!! Dupa o viata indestulata in care nici pe departe nu s-a gandit sa isi faca mila de cineva ( in cazul acesta de saracul Lazar ) , chinuit fiind, CERE MILA ! Chinuit de vapaia din locuinta mortilor, la un moment dat renunta sa mijloceasca in a CERE MILA pentru el, (baiat bun as spune, macar acum lasa egoismul la o parte) si CERE MILA pentru casa tatalui lui, in care are 5 frati.

Si auzi la el : „Rogu-te, dar, părinte Avraame, să trimiţi pe Lazăr în casa tatălui meu căci am cinci fraţi, şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.”

Hopaaaaaaaaa, s-a trezit baiatul la realitate. Cand? Tarziu se pare, dar s-a trezit! Cunoscandu-l pe Avraam sau cel putin recunoscandu-l, se pare ca acest om bogat a avut ceva ceva contact cu viata Partiarhilor si cunostea voia lui Dumnezeu cu privire la oameni, insa nu a tinut cont de ea...

Cati au astazi contact cu Evanghelia lui Cristos si cati nu o da la o parte? Cat de nepasator sa fi macar sa asculti un om atunci cand iti vorbeste despre Creatorul tau?

Raspunsul vine imediat: Avraam a răspuns: „Au pe Moise şi pe proroci; să asculte de ei."

Si imi imaginez cum se gandea el : "Well poi si eu am avut pe proroci si am am avut si pe Moise, si ... :-S tot nu am crezut. "

 Te intreb: Nu te regasesti si tu cam in aceeasi situatie cu a celui ce acum regreta ca nu a cautat si nu a crezut? Cati oameni care sunt langa tine ti au vorbit despre lucrurile ce privesc viata de dupa moarte si ai trecut cu vederea?

 Si acum baiatul insista...  „Nu, părinte Avraame”, a zis el, „ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.”

Raspunsul se pare ca ii inchide gura...  Şi Avraam i-a răspuns: „Dacă nu ascultă pe Moise şi pe proroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.”

In ultimul timp majoritatea persoanelor carora le am marturisit despre credinta mea, mi au zis : Apoi cine stie cum e pe lumea cealalta, ce a venit cineva sa imi spuna, daca o sa vina vreunu sa stii ca eu din momentul acela "ma pocaiesc". Sunt sigur ca intelegeti de ce am pus intre ghilimele.
Tu nu spui tot astfel? Daca cineva de dincolo vine, si o sa invie vreunul atunci o sa imi schimb viata? De ce nu ti o schimbi de acum?

"Eh eu mi am schimbat viata de cand am fost botezat si nasa mea a spus pentru mine ca se leapada de Satana." [ Dar vai ce sa lepadat ca de cand a iesit din biserica numai cu Dracu` in gura este si umbla numai pe la casa lui si numai in curvii ] "Dar nu e problema asta eu sunt botezat."

Ei bine "Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu." Iacov capitolul 4. Deci scumpa ta nasa este si ea in vrasmasie cu Dumnezeu, si cum poate da cineva binecuvantarea lui Dumnezeu daca este in vrasmasie cu Dansu` ?

Deci prietene tu nu te pocaiesti nici daca iti spune Biblia Cuvantul lui Dumnezeu ca trebuie sa o faci si atati oameni, cu atat mai mult vei nega un cuvant din gura celui inviat. Probabil ca o sa fie 4 5 saptamani ceva uluitor, dupa care ... fleosc... intram in rutina.

Imi imaginez ce chin, cate regrete a avut acest bogat privind la cei care inca mai erau in viata ( fratii lui ) privind la felul in care isi traiau viata in neascultare de proroci (mesagerii lui Dumnezeu in timpurile acelea).

De cine vei asculta de acum in colo? Oh, nu imi spune ca de Justin Bieber...

Alege astazi prietene sa cauti cele vesnice. Alege astazi sa ceri de la Dumnezeu o viata schimbata. Alege sa asculti atunci cand ti se vorbeste despre cele sfinte. Alege sa cauti mai mult. Alege sa traiesti pentru Cer.

Nu vreau ca pentru tine sa fie prea tarziu si sa apuci sa vezi pedeapsa pregatita celor ce nu traiesc cu Dumnezeu. Gerhard Maier spune:

" Ce face lumea de azi cu privire la aceasta zguduitoare marturie din Luca? Ea discuta despre pace, dragoste, ocrotirea mediului, despre supravietuirea omenirii si despre o planeta locuibila pentru generatiile viitoare, intervine, isi da silinta- si pastreaza tacerea despre iadul mult mai groaznic care urmeaza dupa moarte pentru cei care mor in faradelege"

cam asa e ne preocupam de extraterestri, de Lady Gaga de care cu cine s-a mai combinat in showbizz, cine unde si a mai pus silicoane, prin ce cluburi se mai disreaza Radu Mazare si apoi... murim in regrete...

N Iorga spunea: "Omul pierde in viata ani , iar la moarte cerseste o clipa."  O sa ajungi si tu sa o cersesti?

Auzi cica "viata e scurta, dar grozav de lunga e ziua"( O. Goga ) deci ai timp astazi sa alegi, pana nu o sa fie prea tarziu.

Sa fie cumva nemultumirea problema?

        De ceva vreme ma framanta gandul care imi spune ca fara multumire nu am cum sa fiu placut Dumnezeului care m-a creat. Gandindu-ma ce poate sa faca o inima nemultumita, am constientizat ca majoritatea, daca nu chiar toate pacatele se nasc din nemultumire. Ce este acum interesant e ca toata lumea din jurul nostru este starnita daca pot spune asa la nemultumire. Si ce e si mai interesant ca si crestinii ajung in aceasta plasa fara sa isi dea seama.

        Cea mai recenta forma de nemultumire exprimata printre crestinii fara ca sa constientizeze este cea fata de situatia politica a tarii. Nemultumiti fata de conducerea actuala, de deciziile care au fost facute de aceasta dregatorie, dar uitam ca "17. El este mai inainte de toate lucrurile, si toate se tin prin El."
        Chiar mai inainte de versetul 17 vs 16 spune: "Pentru ca prin El au fost facute toate lucrurile care sunt in ceruri si pe pamant, cele vazute si cele nevazute: fie scaune de domnii, fie dregatorii, fie domnii, fie stapaniri."    De ce nu intelegem noi ca cei care sunt sus nu sunt prin voia noastra ci prin planul Lui. Si acei care au sa vina credeti ca au sa aduca redea bunastarea tarii?
        Gresit pentru ca insusi Dumnezeu prin Duhul Sfant ne avertizeaza spunandu-ne ca "in zilele din urma vor fi vremuri grele.' (2Tim.3:1)

        Si vrei sa iti mearga bine cand tu nu accepti planul lui Dumnezeu? Ei bine, asta inseamna ca esti impotriva Lui, deci esti in vrasmasie cu Dumnezeu, nu te astepta ca El sa iti binecuvante ziua, alegerile, familia, si daca o va face este doar pentru ca se indura de mine si de tine un nevrednic.

         Nu doar prin situatia politica ne este starnita nemultumirea.
 Observ din ce in ce mai multi crestini care trec printr-o oarecare suferinta, fie ea trupeasca, duhovniceasca sau sufleteasca incepand sa manifeste un oarecare gand de nemultumire inaintea lui Dumnezeu. Si apoi pentru ca constientizeaza ca au nevoie de ajutorul Lui, vin inaintea Lui.
 Acum ei se impart in doua categorii de credinciosi:

 - Unii vin si spun: Doamne` uite unde sunt, prin ce trec, NU MAI SUPORT durerea ce ma macina pe dinlauntru`, imi este ASA DE GREU, M-AM SATURAT de toata situatia care nu mai trece de la mine, vreau ca tu sa lucrezi si sa o indepartezi de la mine. Sunt sigur ca nemultumirea pe care ei si o manifesta nicidecum nu il poate lasa pe Acela care il cheama sa lucreze. Si intrebarea se pune: Oare chiar au inteles ce inseamna o viata cu Cristos? Adesea m-am regasit si inca imi mai scapa inima in situatia de mai sus, dar Ii dau slava ca El m-a constientizat si acum pot cerceta inima-mi nemultumitoare.

 - Ceilalti vin si spun: Doamne` Tu sti situatia in care sunt, pentru ca TOATE lucrurile tu le cunosti, si stiu ca TOATE lucrurile "lucreaza impreuna spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu." ( Romani 8:28 ) Si vreau sa iti MULTUMESC pentru situatia in care sunt pentru ca sunt CONVINS ca Tu ai multe lucruri sa ma inveti prin asta. Eu doar am venit sa iti "amintesc" situatia si mijlocesc pentru ca Tu sa ma pastrezi in mana Ta.           Cred ca e o diferenta mult prea mare intre cele doua rugaciuni.
     
        De ce cred ca Dumnezeu nu o asculta pe cea care este lipsita de multumire?
        Iata : "Nu va ingrijorati de nimic; ci, in orice lucru, aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri, cu multumiri. (Filip.4:6)" PRIN RUGACIUNI SI CERERI CU MULTUMIRI .

        Imi place de asemenea ce spune Pavel lui Timotei "Negresit, evlavia insotita de multumire este un mare castig." (1Tim.6:6) Degeaba iti afisezi o evlavie daca in adancul tau nu sta multumirea...

        Inchei subliniand faptul ca singura nemultumire pe care un crestin are dreptul sa o aiba este nemultumirea fata de deciziile lipsite de Duh, fata de fierea care nu ii este rastignita, astea fiind cateva. In concluzie...

        Esti tu in vrasmasie cu Dumnezeu pentru ca nu esti multumit de planul Sau cu tine?


 

Cum iti folosesti trecutul?

           Pentru ca viitorul nu il cunosc oamenii, si daca stiu lucruri despre viitor cunosc in parte, tendinta noastra si a majoritatea oamenilor este sa priveasca in trecut, si cu ajutorul trecutului sa faca o comparatie a ceea ce traiesc, in prezent si a ceea ce vor traii, in viitor.

        Cred ca ne impartim in 2 categorii de oameni in ceea ce priveste raportarea noastra la trecut!
 
Unii privesc la trecut scrasnind din dinti, pentru ca se confrunta cu ireparabilul, se confrunta cu un trecut poate dezastruos intr-o oarecare masura , isi vad esecurile, greselile si cauta cumva sa repare ceea ce sunt acum, si numai trecutul il traiesc. Stim cu toti ca exista acel pericol sa traiesti numai in trecut, prezentul trecand pe langa tine pur si simplu. Astfel viata ta continua sa se scurga si cu siguranta ea nu are nici un scop.
Romania tinde in ultima perioada sa traiesca in acest fel ( "pe timpul lui Nicu` era mai bine" ) dar nu numai Romania tinde sa faca asta cat si celelalte natiuni si desigur influentate fiind.
Sunt sigur ca ati auzit de Beatles si nu ma indoiesc ca poate chiar accidental ati ascultat melodia lor Yesterday o melodie recunoscuta de catre cei de la Guiness book ca fiind cea mai redata meodie din istorie pe toate posturile de radio in toata lumea.
Aceasta melodie promoveaza ideea de a trai in trecut. Cu totii stim ca yesterday inseamna ieri, iar Paul McCartney spune "I believe in yesterday".
Astfel suntem influentati prin toate mijloacele posibile, acesta fiind unul dintre ele sa privim in trecut, sa credem in trecut, sa ajungem sa spunem chiar ca atunci era mai bine, si asta aduce nemultumire, si stim prea bine ce inseamna un om nemultumit.
Ba chiar mai mult te face sa crezi ca in prezent e din ce in ce mai greu sa iubesti, asta cumva motivandu -te sa nu mai incerci sa areti dragostea fata de aproapele tau." Yesterday love was such an easy game to play" spune in versurile lui Paul McCartney. Ei bine Antoine de Saint-Exupery ii considera pe acesti oameni ce se tot lovesc de trecutul lor ca de un stalp de granit nebuni : "Nebun este cel ce scarneste din dinti impotriva trecutului, blocul de granit a ceea ce a fost , se bat cu ireparabilul". Pe cei care retraiesc trecutul spunand ca era mai bine, putem sa ii numim noi cu usurinta nemultumitori, si nu imi este si mie departe gandul de lucrurile astea, ajungand chiar sa rostesc cu gura mea ce bine era candva, dar caut sa iau la cunostinta.
Ajung la concluzia ca Satan doreste sa te tina in aceasta stramtoare, atintit cu ochii spre ieri, pentru a "scoate untul" din tine, pentru a te dobori si a nu mai putea trai astazi.
Si sa nu uitam! nimeni nu va reusi sa conduca o masina uitandu-se in oglinda retrovizoare, sigur la un moment dat foarte apropiat se poate trezi oprit de un gard sau un stalp...

        A doua categorie de oameni sunt acei care privesc la trecutul lor doar pentru a vedea cat de binecuvantati au fost pana in momentul prezent, doar pentru a vedea sanatatea de care s-au bucurat in fiecare zi, doar pentru a vedea painea care au avut-o pe masa in fiecare zi.
Astfel acesti oameni nu fac nimic altceva decat sa devina multumitori pentru ceea ce au avut, si pentru ceea ce stiu ca o sa aiba in viitor.
De obicei privim la trecut atunci cand avem o perioada de stramtorare in prezent, insa atunci cand treci printr-o perioada grea, ai nevoie de o noua intalnire cu Dumnezeu. Nu vreo consolare sau verdicte cum ca ceea ce ai facut in trecut a fost bine sau corect, nici solutii magice in ceea ce priveste viitorul, ci doar recunoasterea lui Dumnezeu in toate lucrurile. Crestinii, copii lui Dumnezeu fie in durere, fie in bucurie il recunosc pe El ca Stapan, ca si un tata care vrea doar binele pentru cresterea copiilor lui. Nu de mult un prieten drag mi a trimis un mesaj care m-a pus pe ganduri, si care m-a facut sa ma gandesc la lucrurile scrise mai sus. mesajul a fost urmatorul: "Daca ti e frica de viitor, verifica trecutul. Te-a lasat El vreodata? Nu, si nici n-o va face niciodata!"
Sunt convins ca o viata care este dedicata lui Dumnezeu se bucura de asemenea de promisiunile Lui si una dintre cele mai minunate promisiuni ale lui Dumnezeu este aceasta : "nicidecum nu am sa te las cu nici un chip nu te voi parasi" ( Evrei 13:5). Si crestinii se bazeaza pe acest lucru! Trebuie sa avem in atentie faptul ca crestinismul nu este o religie, el te cheama la o relatie persoanala cu Dumnezeu, si pentru acest motiv, un om avand aceasta relatie cu Creatorul lui el este liber si se simte in siguranta sa ia in calcul promisiunile Lui!                        

         Astfel acesta priveste in trecut doar sa isi aduca aminte ce minuni au fost in viata lui, minuni pentru care este multumitor, chiar si un rasarit de soare. Un preot spunea urmatoarele, si cata dreptate poate avea : "Crestinul este cel ce nu traieste nici în trecut, nici în viitor, ci numai în prezent. Trecutul nu-l apasa, viitorul nu-l îngrijoreaza."

        Si cat timp traim in prezent sa cautam sa luam sfatul apostolului Pavel care se gaseste in evrei 12 cu 2 "Sa ne uitam tinta la Capetenia si Desavarsirea credintei noastre, adica la Isus"!

Ai trait vreodata in prezent trecutul?
Cu ce ochi ai privit pana acum trecutul? cu ce ochi o sa il privesti?
Exista ceva ce te impiedica sa traiesti prezentul? si sa privesti catre viitor?
Te ajuti tu de trecut ca sa iti incredintezi si pe mai departe viitorul in mainile lui Dumnezeu?
Exista pentru tine trecutul doar pentru a te impovara?
Esti increzator ca Dumnezeu iti cunoaste viitorul?
Trecutul nu il poti schimba! Insa esti constient ca viitorul il poti influenta prin deciziile tale?

Cat de des trebuie sa privim la trecut? cat de des privesti tu la trecut?

My own, personal Jesus?

In ultimele doua saptamani m-am intalnit adesea cu niste concepte gresite despre persoana lui Isus Cristos. Concepte pe care prieteni de ai mei sau cunostinte, fie ele nascute din nou sau nu, le considerau perfecte si prin ele intelegeau dragostea lui Dumnezeu... Ma intreb cum poti intelege dragostea lui Dumnezeu prin niste concepte proprii, mult prea persoanale si mai ales gresite despre persoana lui Isus Cristos?

Ce incercau toti acestia sa faca? Incercau sa adapteze persoana lui Isus la nevoile lor, la necesitatile lor mai mult sau mai putin egoiste si sa isi creeze propriul lor Isus Cristos ( un fel de personal Jesus ) care sunt sigur ca nu are caracterul acelui Cristos lasat pe paginile Scripturii...

Un fel de Isus care nu e nevoie sa le indrepte pasi sau sa lase Duhul sa ii mustre, un Isus care se adapta nevoilor lor si care ajunsese un fel de parasuta de urgenta in cazul unui aviator, care este acolo doar pentru o urgenta imediata, pentru a putea iesi dintr-o situatie neprevazuta de ei...

Si la ce ma gandeam... Cum ar fi aceasta biserica si cum s-ar mai putea bucura crestinii de un Isus care pentru fiecare inseamna tot altceva pentru ca, fiecare il are pe al lui... acel Personal Jesus...

Si cum spunea un frate de curand... traim cu impresia ca Isus dragutul... si bunul Dumnezeu e asa de dragut ca nu ne deranjeaza nici macar pentru un pahar de apa...

El stie lucrurile care sunt pregatite pentru tine... tu? Tu ai pregatit lucruri pentru El?

Si sa nu traim cu impresia sau sa ne culcam pe o ureche crezand ca Isus e asa de personal incat numai noi trebuie sa Il cunostem, gandeste te ca Isus este pentru toti!

Isus a zis: "Si voi tot fara pricepere sunteti? (Mat.15:16)