Ce parere aveti despre varianta contemporana a rugaciunii Tatal nostru creata de membrii truperi "Deliric"?
"Tatal nostru care esti in ceruri
Am uitat numele Tau,
Am ucis imparatia Ta,
Fara voia ta.
Cerul negru asa e si pe pamant.
Painea noastra cea de toate zilele
Ne batem pe ea astazi
Si toti profita de greselile noastre
Si nici noi nu iertam gresitilor nostri
Si ne ducem cu toti in ispita
Caci din noi izvoraste ce-i rau."
.
joi, 9 iunie 2011
duminică, 5 iunie 2011
E timpul sa te plangi !
Nu stiu daca tu ai observat asta in jurul tau, dar e probabil ca si tu sa ai momente in care sa te plangi. Acum sunt sigur ca si tu te plangi, de ce nu iti merge bine aici pe pamant...? Cel putin nu am vazut pe nimeni sa se planga ca ii merge bine ...
Poate rar sa gasesti oameni care au lacrimi in ochi, atunci cand iti povestesc lucrurile minunate pe care Domnul le a facut in viata lor... lucruri care ii sensibilizeaza si atunci plang cu adevarat...
Observand asta acum cateva saptamani, am inceput sa fiu mai atent si sa observ daca oameni cu adevarat au ajuns sa aiba un obicei in a se plange... nu mi au trebuit "cateva saptamani" ci doar o zi in care intalnindu-ma cu 5 persoane toate, toate au inceput sa se planga.
Ce e interesant e faptul ca inainte, lumea ezita sa se planga cuiva, nu cumva sa stie respectivul ca lui ii merge rau... nu cumva sa il compatimeasca cineva pe el...
Astazi? wow ... nimeni nu mai are nici o retinere, din contra cand 2 se intalnesc primul lucru se plang unul la celalat... apoi culmea... fara nici un cuvant de incurajare se despart...
Si vrei sa poti sa te bucuri? Cum poti tu sa mai savurezi micile binecuvantari cand tu te plangi mereu, in loc sa ai o inima multumitoare...? Cineva spunea "Haideti totusi sa mergem inainte, ca inainte era mai bine" , eu chiar v-as indemna!
"Apoi e mult de munca... timp avem putin, venim obositi acasa, nu avem somn, tot cu medicamente o ducem din zi in zi , mergem iara la munca, ne paste concedierea somajul," asta este una dintre persoane care nu e de mirarea ca traieste un imens stres si duce o mare povara...
De ce nu te increzi frate si sora in Domnu ca ti va purta de grija? „Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El Însuşi îngrijeşte de voi.”
1Petru 5:7. Te indoiesti tu oare de promisiunea Lui?
Hm... "Nu stii? N'ai auzit? Dumnezeul cel vesnic, Domnul a facut marginile pamantului. El nu oboseste, nici nu osteneste; priceperea Lui nu poate fi patrunsa. El da tarie celui obosit, si mareste puterea celui ce cade in lesin. Flacaii obosesc si ostenesc, chiar tinerii se clatina, dar cei ce se incred in Domnul isi inoiesc puterea, ei zboara ca vulturii; alearga si nu obosesc, umbla si nu ostenesc."Isaia 40:28-31
Data viitoare cand te intalnesti cu cineva, cauta sa ai grija si sa ti pazesti gura nu cumva sa te plangi de viata binecuvantata pe care o ai, si apoi de intalnesti un om care se plange din nemultumire arata-i cine i-a purtat poverile mari ale pacatului si cine ii sta alaturi acum in aceasta viata...
Eu zic ca azi nu e vreme sa ne mai plangem greutatile prin care trecem, azi poate e vremea in care sa ne plangem pacatele!
Tu ce consideri ca e de facut?
Poate rar sa gasesti oameni care au lacrimi in ochi, atunci cand iti povestesc lucrurile minunate pe care Domnul le a facut in viata lor... lucruri care ii sensibilizeaza si atunci plang cu adevarat...
Observand asta acum cateva saptamani, am inceput sa fiu mai atent si sa observ daca oameni cu adevarat au ajuns sa aiba un obicei in a se plange... nu mi au trebuit "cateva saptamani" ci doar o zi in care intalnindu-ma cu 5 persoane toate, toate au inceput sa se planga.
Ce e interesant e faptul ca inainte, lumea ezita sa se planga cuiva, nu cumva sa stie respectivul ca lui ii merge rau... nu cumva sa il compatimeasca cineva pe el...
Astazi? wow ... nimeni nu mai are nici o retinere, din contra cand 2 se intalnesc primul lucru se plang unul la celalat... apoi culmea... fara nici un cuvant de incurajare se despart...
Si vrei sa poti sa te bucuri? Cum poti tu sa mai savurezi micile binecuvantari cand tu te plangi mereu, in loc sa ai o inima multumitoare...? Cineva spunea "Haideti totusi sa mergem inainte, ca inainte era mai bine" , eu chiar v-as indemna!
"Apoi e mult de munca... timp avem putin, venim obositi acasa, nu avem somn, tot cu medicamente o ducem din zi in zi , mergem iara la munca, ne paste concedierea somajul," asta este una dintre persoane care nu e de mirarea ca traieste un imens stres si duce o mare povara...
De ce nu te increzi frate si sora in Domnu ca ti va purta de grija? „Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El Însuşi îngrijeşte de voi.”
1Petru 5:7. Te indoiesti tu oare de promisiunea Lui?
Hm... "Nu stii? N'ai auzit? Dumnezeul cel vesnic, Domnul a facut marginile pamantului. El nu oboseste, nici nu osteneste; priceperea Lui nu poate fi patrunsa. El da tarie celui obosit, si mareste puterea celui ce cade in lesin. Flacaii obosesc si ostenesc, chiar tinerii se clatina, dar cei ce se incred in Domnul isi inoiesc puterea, ei zboara ca vulturii; alearga si nu obosesc, umbla si nu ostenesc."Isaia 40:28-31
Data viitoare cand te intalnesti cu cineva, cauta sa ai grija si sa ti pazesti gura nu cumva sa te plangi de viata binecuvantata pe care o ai, si apoi de intalnesti un om care se plange din nemultumire arata-i cine i-a purtat poverile mari ale pacatului si cine ii sta alaturi acum in aceasta viata...
Eu zic ca azi nu e vreme sa ne mai plangem greutatile prin care trecem, azi poate e vremea in care sa ne plangem pacatele!
Tu ce consideri ca e de facut?
miercuri, 1 iunie 2011
O viata pierduta?
Recent, incercand sa explic ce inseamna Dragostea si la ce anume ma motiveaza, mi s-a reprosat sau mai degraba am fost avertizat ca sunt prea obsedat de legatura care este intre mine si Dumnezeu. Deasemeni sunt putin exagerat atunci cand spun ca in El imi gasesc placerea. Sunt putin deplasat daca pe Dumnezeul il pun pe primul loc...
Toate acestea sunt reprosuri care mi-au semanat putina indoiala. Problema este ca nu sunt suficient de obsedat dupa aceasta Dragoste sau acest Dumnezeu. Sigur o sa spui acum dragul meu prieten ca nebunia mea dupa cele Sfinte nu are limite. Vreau sa Ii cer iertare ca de uneori sunt eu cel care pune limite si da, spre uimirea ta, ar trebui sa fiu fara limite in "obsesia" mea pentru El.
Mi s-a reprosat faptul ca nu petrec impreuna cu ai mei colegi ultimele momente ale clasei a douasprezecea, si am afirmat ca placerea mea nu se regaseste in acele momente ci mai degraba in acelea in care impreuna cu cei deschisi cautam Adevarul si prefer sa stau cu cat mai multe persoane si sa discut deschis despre acel Dumnezeu viu care m-a schimbat.
Nu inteleg de ce sunt condamnat de ei insa eu stiu un lucru: trudit si impovarat am fost si eu de jugul pacatelor mele si El mi-a dat odihna, odihna de care nu vreau sa ma mai despart. Matei 11:28. "Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna."
"Acum exagerezi... nu vezi ca tu singur faci din asta o povara pentru tine, de ce trebuie sa te abti de la acele clipe de petrecere si bucurie impreuna cu prietenii tai? Spune acum si fi sincer nu ti-ar placea?... te chinui putin... nu crezi?"
Dar scumpul meu prieten eu acum port un jug intr-adevar dar este jugul lui Cristos care m-a eliberat, nu stiu cum sa-ti explic mai bine ca sa intelegi. :) Chiar Mantuitorul meu imi spune: "jugul Meu este bun si sarcina Mea e usoara." (Matei 11:30) E un jug in care eu imi gasesc libertatea, linistea si pacea pe care tu poate ca nu o ai sau nu ai gustat-o niciodata.
Poate ca tanjesti si tu dupa ea si ai vrea si tu sa ai "constiinta impacata" dar din pacate te mustra mereu... Ai pe acel "Aghiuta" cu "furculitza" care te inteapa cateodata si te mai condamna insa El mie imi sopteste ca harul lui imi este de ajuns si prin har am fost mantuit.
Vreau sa intelegi ca esti una cu ceea ce consumi, cu ce te alimentezi... Eu mananc si beau din Painea vietii si beau din Izvorul vietii. "Isus le-a zis: < Eu sunt Painea vietii. Cine vine la Mine nu va flamanzi niciodata; si cine crede in Mine nu va inseta niciodata. > " (Ioan.6:35)
Nu pot sa merg acum, sa ma intorc si sa mananc gunoaie. Nu iti place ideea si imaginea pe care am folosit-o... Insa vreau sa ti marturisesc ca o vreme am consumat acele gunoaie. Din experienta vorbind cunosc starile de neputinta care veneau dupa ce "izvorul" acela murdar seca si ma gaseam gol si neimplinit. Acum insa stau la masa Tatalui meu care m-a creat si care ma vrea predat in intregime. :) Cum as putea sa nu il pun pe primul loc in viata mea? Am inca altare pe care trebuie sa le daram dar inima-mi doreste predarea totala. El este de partea mea, cine mi va sta impotriva?
Acum spre sfarsit te intreb? Din ce bei? Ce mananci?
Este viata ta una pierduta in lumea de placeri desarte?
Cauti sa ti traiesti viata si sa ti-o pastrezi?
Mantuitorul Cristos Isus spune nu o data ci de doua ori : "Cine isi va pastra viata o va pierde; si cine isi va pierde viata pentru Mine o va castiga. (Mat.10:39, Mat.16:25)
Eu vreau sa iti spun ca viata mea este una pierduta pentru El dar o voi castiga vesnic! dar tu? o vei mai castiga?
Toate acestea sunt reprosuri care mi-au semanat putina indoiala. Problema este ca nu sunt suficient de obsedat dupa aceasta Dragoste sau acest Dumnezeu. Sigur o sa spui acum dragul meu prieten ca nebunia mea dupa cele Sfinte nu are limite. Vreau sa Ii cer iertare ca de uneori sunt eu cel care pune limite si da, spre uimirea ta, ar trebui sa fiu fara limite in "obsesia" mea pentru El.
Mi s-a reprosat faptul ca nu petrec impreuna cu ai mei colegi ultimele momente ale clasei a douasprezecea, si am afirmat ca placerea mea nu se regaseste in acele momente ci mai degraba in acelea in care impreuna cu cei deschisi cautam Adevarul si prefer sa stau cu cat mai multe persoane si sa discut deschis despre acel Dumnezeu viu care m-a schimbat.
Nu inteleg de ce sunt condamnat de ei insa eu stiu un lucru: trudit si impovarat am fost si eu de jugul pacatelor mele si El mi-a dat odihna, odihna de care nu vreau sa ma mai despart. Matei 11:28. "Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna."
"Acum exagerezi... nu vezi ca tu singur faci din asta o povara pentru tine, de ce trebuie sa te abti de la acele clipe de petrecere si bucurie impreuna cu prietenii tai? Spune acum si fi sincer nu ti-ar placea?... te chinui putin... nu crezi?"
Dar scumpul meu prieten eu acum port un jug intr-adevar dar este jugul lui Cristos care m-a eliberat, nu stiu cum sa-ti explic mai bine ca sa intelegi. :) Chiar Mantuitorul meu imi spune: "jugul Meu este bun si sarcina Mea e usoara." (Matei 11:30) E un jug in care eu imi gasesc libertatea, linistea si pacea pe care tu poate ca nu o ai sau nu ai gustat-o niciodata.
Poate ca tanjesti si tu dupa ea si ai vrea si tu sa ai "constiinta impacata" dar din pacate te mustra mereu... Ai pe acel "Aghiuta" cu "furculitza" care te inteapa cateodata si te mai condamna insa El mie imi sopteste ca harul lui imi este de ajuns si prin har am fost mantuit.
Vreau sa intelegi ca esti una cu ceea ce consumi, cu ce te alimentezi... Eu mananc si beau din Painea vietii si beau din Izvorul vietii. "Isus le-a zis: < Eu sunt Painea vietii. Cine vine la Mine nu va flamanzi niciodata; si cine crede in Mine nu va inseta niciodata. > " (Ioan.6:35)
Nu pot sa merg acum, sa ma intorc si sa mananc gunoaie. Nu iti place ideea si imaginea pe care am folosit-o... Insa vreau sa ti marturisesc ca o vreme am consumat acele gunoaie. Din experienta vorbind cunosc starile de neputinta care veneau dupa ce "izvorul" acela murdar seca si ma gaseam gol si neimplinit. Acum insa stau la masa Tatalui meu care m-a creat si care ma vrea predat in intregime. :) Cum as putea sa nu il pun pe primul loc in viata mea? Am inca altare pe care trebuie sa le daram dar inima-mi doreste predarea totala. El este de partea mea, cine mi va sta impotriva?
Acum spre sfarsit te intreb? Din ce bei? Ce mananci?
Este viata ta una pierduta in lumea de placeri desarte?
Cauti sa ti traiesti viata si sa ti-o pastrezi?
Mantuitorul Cristos Isus spune nu o data ci de doua ori : "Cine isi va pastra viata o va pierde; si cine isi va pierde viata pentru Mine o va castiga. (Mat.10:39, Mat.16:25)
Eu vreau sa iti spun ca viata mea este una pierduta pentru El dar o voi castiga vesnic! dar tu? o vei mai castiga?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)